Nicuşor Dan a obţinut „flexibilitate maximă” de la Comisia Europeană pentru PNRR şi măsurile fiscale

Consilierul prezidenţial Radu Burnete a declarat, sâmbătă, la Prima TV, că preşedintele Nicuşor Dan a obţinut din partea Comisiei Europene o flexibilitate maximă privind măsurile fiscale şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru a proteja economia României. El a subliniat că oficialii de la Bruxelles nu impun majorări de taxe arbitrare, ci urmăresc prevenirea unor probleme financiare grave.

„Am încercat să explicăm Comisiei că avem nevoie de flexibilitatea maximă pe care ne-o pot permite, atât în renegocierea PNRR, cât şi în acest pachet fiscal, astfel încât să nu omorâm economia. Comisia Europeană nu e un bau-bau. Nu stau nişte oameni la Bruxelles să găsească cum să crească taxele în România. Ei se uită la ce ne uităm şi noi: problemele de pe pieţele financiare, agenţiile de rating şi creditorii noştri. Comisia încearcă să preîntâmpine un accident nefericit, sugerând anumite măsuri, pentru că dacă ajungem să nu ne mai putem împrumuta, vă garantez că tăierile vor fi mult mai mari şi mai rapide decât ce vedem acum”, a explicat Radu Burnete, potrivit News.ro.

România respectă etapele procedurii pentru deficitul excesiv

Consilierul prezidenţial a precizat că România, la fel ca alte 14 state membre UE, ştia dinainte care sunt paşii de urmat în cadrul procedurii privind deficitul bugetar excesiv. România trebuia să vină cu un set de măsuri până la finalul lunii iunie, deşi termenul iniţial era luna aprilie, amânare cauzată şi de alegeri.

„Termenul de 15 octombrie este pentru prezentarea unui raport în care să arătăm ce măsuri au fost luate şi ce rezultate au fost obţinute. Nu e nimic neaşteptat. Ce a obţinut preşedintele în discuţiile cu Comisia este flexibilitatea maximă posibilă. Am explicat pe toate canalele că venim după doi ani de alegeri, în care încrederea instituţiilor europene în România s-a erodat foarte mult. Toţi am spus că facem lucruri şi nu le-am făcut”, a adăugat Burnete.

Discuţiile cu agenţiile de rating, mai dificile decât cele cu Comisia Europeană

Radu Burnete a dezvăluit că cele mai complicate negocieri nu sunt cele cu Comisia Europeană, ci cu agenţiile de rating financiar. Acestea sunt mai stricte deoarece evaluează capacitatea României de a-şi onora datoriile, iar certificările lor influenţează încrederea investitorilor.

„Agenţiile de rating sunt mai neiertătoare, dar trebuie să înţelegem şi poziţia lor. Ele trebuie să ofere încredere celor care cumpără obligaţiuni că vor primi banii înapoi. Au o reputaţie de păstrat: dacă fac downgrade şi ţara merge bine, e o pată pe obrazul lor, iar dacă nu fac şi ţara derapează, iarăşi sunt criticate. Discuţiile cu agenţiile vor fi mereu mai dificile decât cele cu Comisia Europeană”, a explicat consilierul prezidenţial.

Doar 64% dintre românii apţi de muncă sunt angajaţi, iar evaziunea fiscală pune presiune pe mediul privat

Radu Burnete a atras atenţia asupra faptului că doar 64% dintre românii apţi de muncă sunt angajaţi, faţă de o medie regională de 75-76%. Aceasta generează un dezechilibru între numărul angajaţilor din sectorul privat şi cel din sectorul public.

„Cei 4,5-5 milioane de angajaţi din privat trebuie să susţină prin taxele lor aparatul bugetar, care are peste 1,3 milioane de angajaţi. Dacă numărul celor care lucrează este mic, iar evaziunea fiscală şi economia gri sunt mari, presiunea pe angajaţii din privat devine şi mai mare. În prezent, aparatul public este mai mare decât poate susţine mediul privat”, a spus consilierul.

El a mai subliniat că atât preşedintele Nicuşor Dan, cât şi premierul Ilie Bolojan au ca prioritate reducerea evaziunii fiscale şi a economiei gri. „Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit ca doar unii să plătească mereu, iar alţii să evite acest lucru”, a adăugat Burnete.

Probleme în arhitectura statului şi inechităţi între judeţe

Referitor la numărul angajaţilor din sistemul bugetar, consilierul prezidenţial a spus că raportul dintre bugetari şi populaţia totală este sub media europeană, însă raportat la populaţia activă, România stă mai slab.

„Este important să ne uităm la arhitectura statului. Există zone subdimensionate, unde obţinerea unor autorizaţii durează mult, şi zone supradimensionate. De exemplu, în unele Consilii Judeţene sunt 100 de angajaţi, iar în altele 400, diferenţe care par exagerate”, a explicat Burnete.

Date oficiale privind numărul angajaţilor din sectorul public

Conform datelor Ministerului Finanţelor, în februarie 2025 erau 1.311.451 de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România, cu 4.558 mai multe faţă de sfârşitul anului 2024.

Dintre acestea, peste 64% erau în administraţia publică centrală (841.259 posturi, cu 2.936 mai multe decât în decembrie 2024), iar în administraţia publică locală lucrau 470.192 de persoane (plus 1.622 faţă de ultima lună din 2024).