Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis vineri, 15 mai, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. Decizia vine într-un context economic dificil, marcat de o inflație care a depășit pragul de 10% și de o contracție a economiei naționale pentru al doilea trimestru consecutiv.

Deciziile BNR: Ce se întâmplă cu dobânzile și rezervele bancare

Pe lângă menținerea dobânzii-cheie, banca centrală a stabilit și celelalte costuri de creditare și depozit pentru băncile comerciale. Aceste decizii influențează direct indicii ROBOR și IRCC, în funcție de care se calculează ratele românilor cu credite în lei.

  • Dobânda-cheie: menținută la 6,5% pe an.
  • Facilitatea de creditare (Lombard): rămâne la 7,5% pe an.
  • Facilitatea de depozit: păstrată la 5,5% pe an.
  • Rezervele minime obligatorii: nivelurile pentru pasivele în lei și valută rămân neschimbate.

Inflația a sărit de 10%: Gazele și petrolul dictează prețurile

BNR avertizează că presiunile asupra prețurilor rămân ridicate. În luna aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, depășind estimările anterioare. Principalele cauze identificate de specialiști sunt scumpirile la gaze naturale, combustibili și energie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

„Rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu”, precizează instituția.

Totuși, există și o veste moderat optimistă: BNR estimează că inflația va începe să scadă din a doua jumătate a anului. „Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 (…) și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei”, arată comunicatul oficial.

Economia României se contractă, iar piața muncii dă semne de oboseală

Datele analizate de banca centrală confirmă o perioadă de declin economic. Activitatea economică a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026, după o scădere și mai drastică, de 2,0%, înregistrată la finalul anului trecut. Această evoluție indică faptul că România se află într-o perioadă de recesiune tehnică.

Principalele semnale de alarmă din economie:

  • Consumul în scădere: Vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul.
  • Industria în suferință: Producția industrială și-a mărit contracția anuală.
  • Piața muncii: Numărul salariaților scade, iar companiile nu mai fac angajări.

„Intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică”, avertizează BNR.

Riscuri majore: Tensiunile politice și cursul valutar

Banca Națională atrage atenția că instabilitatea politică internă și conflictele externe pun presiune pe moneda națională. Cursul leu/euro a înregistrat o creștere abruptă la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, în timp ce costurile la care statul se împrumută au crescut semnificativ.

În acest context, BNR consideră că utilizarea fondurilor europene din PNRR este vitală pentru a evita o cădere economică și mai severă. „Absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu”, subliniază instituția.

Noul Raport asupra inflației va fi prezentat public pe 19 mai, iar următoarea ședință de politică monetară a BNR este programată pentru data de 8 iulie 2026.