Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică seară, într-un interviu la Digi24, că atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră vizează transporturile către sau dinspre porturile ucrainene, dar că Rusia nu urmărește un conflict cu NATO, conform digi24.ro.

În evaluarea sa, Vladimir Putin nu încearcă nici să testeze reacția Alianței. Băsescu a argumentat că Rusia întâmpină deja dificultăți în atingerea obiectivelor din Ucraina și că știe în ce condiții ar interveni NATO.

„Este clar că se vânează navele care au ca destinație porturi ucrainene”, a spus fostul șef al statului. El a adăugat că, la rândul lor, ucrainenii urmăresc nave care se îndreaptă spre Crimeea sau Marea Azov.

Băsescu consideră că situația actuală nu impune intervenția NATO. Potrivit acestuia, Alianța ar putea interveni până la limita apelor teritoriale românești, dar dincolo de aceasta nu are obligații sau drept de intervenție. El a avertizat că o confruntare directă între NATO și Rusia în Marea Neagră ar însemna intrarea în război.

O convenție pentru Marea Neagră, după război

Fostul președinte propune ca România să inițieze, după încheierea războiului, o convenție a Mării Negre, împreună cu toate statele riverane. Documentul ar trebui corelat cu convenția Dunării și ar urma să clarifice drepturile și obligațiile din această regiune.

În opinia lui Băsescu, cadrul legislativ ar trebui să sprijine dezvoltarea economică și siguranța navigației, inclusiv pe Dunăre. El a amintit că Rusia a lovit porturile dunărene și a apreciat că Turcia ar privi cu rezerve inițiativa, având deja controlul strâmtorilor prin convenția de la Montreux.

Rolul rutelor energetice spre Europa

Băsescu a legat importanța strategică a Mării Negre și de transportul hidrocarburilor din Kazahstan, Turkmenistan și Azerbaidjan către Europa. El a susținut că prezența Statelor Unite în regiune este necesară și a relatat că le ceruse partenerilor americani să nu se retragă din Asia Centrală.

Ca exemplu, a descris ruta petrolului de la zăcământul Tengiz din Kazahstan până la Novorossiisk, printr-o conductă de 1.500 de kilometri care traversează și Rusia. De acolo, transporturile ajung la Constanța sau continuă prin Bosfor și Dardanele către alte destinații europene.

Potrivit fostului președinte, implicarea companiilor americane în această infrastructură și în exploatarea zăcământului a determinat Washingtonul să ceară Rusiei și Ucrainei să nu mai atace facilitățile de la Novorossiisk. El a afirmat că menținerea transporturilor a ajutat și aprovizionarea României cu combustibil.