Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenția că orice guvern care se va instala la putere în România va fi unul fragil, iar țara are nevoie urgentă de un executiv credibil care să adopte rapid un pachet de măsuri pentru corectarea deficitului bugetar. Într-o intervenție exclusivă pentru Digi24, Dăianu a subliniat că o clarificare a situației politice ar putea apărea după data de 18 mai, însă riscul prelungirii crizei politice rămâne prezent.

Deficit bugetar estimat la 8% din PIB

Daniel Dăianu a explicat că România se confruntă pentru prima dată cu o criză politică extrem de tensionată, care face cert faptul că guvernul care se va forma va fi unul fragil, indiferent cine va fi președintele țării. „Fragilitatea guvernelor în contextul global nu este benefică, mai ales pentru o țară cu deficite mari ce necesită corecție”, a spus acesta.

Președintele Consiliului Fiscal a menționat că măsurile adoptate la finalul anului trecut vor conduce la un deficit bugetar de aproximativ 8% din PIB la sfârșitul anului curent, posibil chiar puțin peste acest prag. El a respins ideea existenței unor soluții care să evite costurile corecției bugetare: „Nu există așa ceva, nu se poate”.

Demisia lui Marcel Ciolacu, un moment nepotrivit

Dăianu a apreciat că demisia fostului premier Marcel Ciolacu a survenit într-un moment inoportun. „Există o vorbă în România: ‘Trebuie să-ți porți crucea’. Dacă nu a fost făcută această alegere la sfârșitul anului trecut, nu trebuia să se întâmple acum”, a explicat el.

De asemenea, a atras atenția că actualul guvern interimar are puteri limitate și nu poate adopta un pachet de corecție bugetară prin ordonanță de urgență, ceea ce complică și mai mult gestionarea situației.

Provocări majore pentru noul executiv

În viziunea lui Dăianu, guvernul care va prelua conducerea va trebui să gestioneze o țară profund divizată, în care dialogul între tabere pare dificil. El a comparat situația cu coabitarea din Polonia între președintele Andrzej Duda și guvernul condus de Donald Tusk, unde, în ciuda tensiunilor, există consens pe teme majore precum absorbția fondurilor europene și sprijinul militar occidental.

Impactul asupra populației și piețelor financiare

Referindu-se la evoluția ratelor bancare și a cursului leu-euro, Daniel Dăianu a precizat că acestea depind direct de stabilitatea politică și de credibilitatea guvernului. „Ratele care depind de piața monetară urmează evoluția cursului valutar, însă totul se reduce la existența unui guvern stabil”, a subliniat el.

În plus, a avertizat că răbdarea investitorilor și a instituțiilor financiare nu este nelimitată, iar Banca Națională a semnalat în repetate rânduri riscurile fiscale care afectează politica monetară și stabilitatea țării, mai ales în condițiile în care România nu face parte din zona euro, ceea ce implică un risc valutar.

Măsurile urgente pe care trebuie să le adopte noul guvern

Dăianu a insistat asupra necesității adoptării rapide a pachetului de corecție a deficitului bugetar, subliniind că întârzierea doar agravează nervozitatea piețelor financiare. Totodată, a arătat că a doua măsură esențială este o clarificare fermă și publică a dependenței României de fondurile europene, care susțin mai mult de jumătate din investițiile țării.

„Fără fondurile europene, ne-am asfixia. Absorbția acestora este și o expresie a angajamentului nostru față de proiectul european”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal.

Consecințele economice ale crizei politice

Efectele fluctuațiilor cursului valutar și criza economică vor fi resimțite în creșterea prețurilor la raft, a avertizat Dăianu. El a menționat intervenția Băncii Naționale, care a utilizat rezerve valutare de câteva miliarde de euro pentru a susține leul și a preveni deprecierea acestuia.