Producătorii din România au transformat în țuică 80% din recolta de prune din 2024, care a însumat aproape 600.000 de tone. Țara ocupă primul loc în Europa la producția acestor fructe, conform digi24.ro.

O parte mai mică a recoltei ajunge astfel în borcane cu magiun, gem sau compot. Aceste produse, care pot fi vândute pe tot parcursul anului, le-ar putea aduce însă producătorilor venituri mai mari.

Mădălina Butac, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, enumeră printre variantele de prelucrare magiunul, gemul, compotul și dulceața. Ea recomandă și deshidratarea, afirmând că prunele deshidratate au cel mai mare conținut de antioxidanți.

De ce aleg gospodarii să facă țuică

Pentru cei care dețin fructele și decid cum le folosesc, transformarea lor în băuturi alcoolice reprezintă utilizarea considerată cea mai valoroasă, explică economistul Christian Năsulea. Preferința pentru distilare se păstrează în numeroase gospodării, unde prepararea țuicii este un obicei transmis între generații.

Sociologii pun această practică în primul rând pe seama păstrării tradițiilor, nu a alcoolismului. Sociologul Mihnea Preotesi subliniază și rolul băuturii atunci când gospodarii primesc musafiri: „Este un ingredient și pentru interacțiunile sociale, cel puțin între bărbați”.

O localnică din Gorj își amintește că bunicii săi, care au trăit peste 90 de ani, munceau mult și creșteau vite. Potrivit acesteia, bunica lua dimineața, înainte de lucru, o masă simplă și un țoi de țuică.

De la fermentare la cazan

În Gorj, prunele culese din livezi au stat la fermentat aproximativ o lună înainte de a fi puse la distilat. Prepararea băuturii cere atenție la foc și la amestecarea conținutului cazanului.

Un producător local explică faptul că prea multe lemne pot compromite țuica, astfel că focul trebuie menținut domol. Un motoraș amestecă prunele și boasca pentru ca acestea să nu se prindă de fundul cazanului.

Gospodarii folosesc totuși recolta și pentru conserve. O femeie spune că pregătea compot atunci când copiii erau mici, dar a renunțat între timp. Alți localnici fac în continuare dulceață, magiun sau compot, alături de țuica destinată consumului propriu.

Foto: Guliver/Getty Images